Pagina pentru studenti / Student page

Mult succes

2010-09-27T00:44:00.000-07:00

MULT SUCCES

urez studentilor Facultatii de Istorie in noul an universitar,

Laurentiu Radvan

Cu studentii de la cursul special de istorie medievala a romanilor ma voi intalni dupa 19 octombrie, cind voi reveni in tara. Pina atunci, tineti legatura cu dnul profesor Zahariuc.

Reviste online ro

2010-02-23T02:08:00.000-08:00

In acest post, intentionez sa adun linkurile catre continutul online al cit mai multor reviste de specialitate romanesti. Din pacate, nu sunt prea multe. Foarte putine au adaugat pe web continutul propriu-zis al articolelor, astfel ca, unde va fi cazul, trimiterea va fi doar catre sumarul acelor publicatii. O parte dintre ele pot fi consultate prin intermediul unor baze de date, ce necesita acces pe baza de parola (sau prin reteaua universitatii).

Studii si materiale de istorie medie (sumar; click pe anul aparitiei, apoi, in lateral, View articles)

Studia Universitatis Babes-Bolyai Historia (sumar; click pe anul aparitiei, apoi, in lateral, View articles)

Historia Urbana (sumar; click pe anul aparitiei, apoi, in lateral, View articles); aici: sumar si rezumate

Arheologia Moldovei (sumar, partial rezumate)

Anuarul Institutului de Istorie "G. Baritiu" Cluj (sumar, texte articole)

Istros (sumar; click pe anul aparitiei, apoi, in lateral, View articles)

New Europe College Yearbook (inclusiv texte). Vezi si aici sumar (click pe anul aparitiei, apoi, in lateral, View articles)

Dacia (sumar cu motor de cautare, plus articole scanate pentru perioada 1924-1948)

Analele Universitatii din Craiova. Istorie (cuprins, rezumate)

Transylvanian Review (rezumate)

Pontica (revista specializata pe arheologie si istorie veche) - are si continutul unor articole

Codrul Cosminului (cuprins, continut articole)

Vedeti si:

Annual of Medieval Studies at CEU (sumar)
Linkurile catre reviste din exterior de pe Patzinakia

Nu in ultimul rand, cautati pe GoogleBooks si Scribd.

Altele se vor adauga, pe masura cele voi identifica...

Informatii pentru studenti

2010-02-23T02:07:00.000-08:00

Aveţi la dispoziţie un instrument online pentru traducere din şi în Engleză şi alte limbi de circulaţie (acum inclusiv în română!!!). Folosiţi-l cu relativa încredere: http://translate.google.com/translate_t

Am adăugat link pentru căutare pe Google book (lateral stanga, mai jos). Intraţi, daţi click la Advanced Book Search, sau din lateral click la Limited preview and Full View si porniţi căutarea (puteţi alege şi anii de publicare, pentru că vă oferă multe cărţi vechi). Aveţi şansa de a găsi lucrări integrale; chiar si fragmentele din lucrarile mai noi va pot fi utile (inclusiv cateva publicate de mine sau colegi ai nostri).

Cei care doresc mai multe info legate de universitate, pot intra pe http://www.infouaic.com. Aici aveţi linkuri catre burse, carieră, studenţie, timp liber.

Din pacate, forumul studenţilor de la Facultatea de Istorie nu este prea activ.

Plagiatul

2010-02-23T02:06:00.000-08:00

Iata, atasat, felul in care este definit, evitat (recomandari), pedepsit plagiatul la Oxford University.

http://docs.google.com/View?id=dmf7p3g_30tfds3whm

Metodologia cercetarii istorice

2010-02-23T02:00:00.000-08:00

Un text foarte util pentru studentii de la Istorie, publicat de Bogdan Murgescu.
A se citi cu atentie.

Linkuri istorie medievală universală

2009-02-21T11:43:00.000-08:00

Link programa curs Europa medievala:
http://radvanl.blogspot.com/2006/03/programa-curs-europa-medievala-anul-i.html

Linkuri utile pentru teme de istorie medievală universală

(baze de date):

Medieval Sourcebook: principalele izvoare ale istoriei medievale:
http://www.fordham.edu/halsall/sbook2.html

Proiectul Avalon: Izvoare de istorie diplomatică şi juridică (înainte de 1700) : http://www.yale.edu/lawweb/avalon/pre18.htm

Reviste in franceza (online), inclusiv Annales: http://www.persee.fr/web/revues/home
Genealogii ale familiilor regale şi nobiliare din Europa (fără România) :
http://fmg.ac/Projects/MedLands/Contents.htm

Genealogii ale familiilor regale şi nobiliare din Europa (cu România si Balcanii) :

http://genealogy.euweb.cz/

Online books from Penn.edu

http://onlinebooks.library.upenn.edu/

Online reference book for medieval studies:

http://www.the-orb.net/

Dumbarton Oaks electronic texts:

http://www.doaks.org/publications/doaks_online_publications.html

The Labyrinth: resurse pentru studii medievale:

http://labyrinth.georgetown.edu/

Pentru nobilimea din regatul franc, vezi: http://fmg.ac/Projects/MedLands/FRANKISH%20NOBILITY.htm

Genealogia regilor Franciei şi Franţei:
http://www.jmarcussen.dk/historie/reference/kongerfrank.html

Proiectul Scolii Friziene:
a. Statele succesoare Romei (447-azi), istorie, genealogii, harti:
http://www.friesian.com/francia.htm#index
b Periferia Franciei, din Leon pana in Ungaria (445-azi):
http://www.friesian.com/perifran.htm#index

Best History Websites:

http://www.besthistorysites.net/

Lumea germanică medievală: cronici si legi (neamuri germanice, Francia, Anglia, Scandinavia, Germania):
http://www.northvegr.org/index.html

- Britania si lumea anglo-saxona (linkuri):

http://www.ravensgard.org/gerekr/anglof.html

- BBC History Trails (interactive historical topics, istorie britanică):

http://www.bbc.co.uk/history/trail/

- Italia medievală (linkuri utile spre alte baze de date, bibliografii etc.):
http://vlib.iue.it/hist-italy/medieval.html

- Spania medievală:

a. http://libro.uca.edu/title.htm (The library of Iberian resources online)

- Compendiu de texte islamice:

http://www.usc.edu/dept/MSA/

- Surse privind studiile medievale pe web (linkuri variate):
http://www.efn.org/~acd/medievalpage.html#Area

- Institute of Historical Research (resurse pentru cercetatori):

http://history.ac.uk/

- Proiectul OAIster (search in online collections):

http://oaister.org/

- Cursuri online de istorie universală:

http://www.wsu.edu/~dee/WORLD.HTM

- Scrierea medievala:

http://medievalwriting.50megs.com/writing.htm

Lucrări utile, izvoare redate online:

- Monumenta Germaniae Historica online:
http://www.dmgh.de/
- Akta grodzkie i ziemskie (Documente poloneze)
http://www.wbc.poznan.pl/publication/44646
- O istorie a Spaniei şi Portugaliei, de Stanley G. Payne, vol. 1, 1973:
http://libro.uca.edu/payne1/spainport1.htm

Altele:

- Worldcat (catalog online cărţi, autori, subiecte):
http://www.worldcat.org/
- Bază de date HĂRŢI (cu motor de căutare):
http://oddens.geog.uu.nl/index.php
- Bază de date Hărţi 2:
http://www.lib.utexas.edu/maps/map_sites/hist_sites.html
- World Digital Library
http://www.wdl.org/en/

Arhitectura Occident medieval

2009-02-21T01:36:00.000-08:00

Monumente de arhitectură seculară şi ecleziastică în Europa Apuseană

(evul mediu)

- partea I -

-curs master-

Vineri, H1, ora 9

Tematică

1. Introducere, izvoare, epoca, cronologie

2. Arhitectura post-romană (Italia ostrogotă, Spania vizigotă, Galia merovingiană)

Studii de caz: Baptisteriul arian şi Mausoleul lui Theodoric de la Ravenna (It.); capela Saint Fruttuoso din Braga (Portug.); bis. San Pedro de la Nave (Sp.); Baptisteriul Sf. Jean din Poitiers (Fr.)

3. Arhitectura carolingiană

Studii de caz: Palatul din Aachen (capela palatină); Basilica lui Einhard din Steinbach; biserica Saint Justinus din Frankfurt –Höchst; abaţia din Corvey; abaţia din Lorsch (Germ.).

4. Arhitectura ottoniană şi pre-romanică

Studii de caz: biserica Sf. Michael din Hildesheim (Germ.); Basilica di Santa Giulia din Bonate Sotto (It.); Basilica di Sant Ambrogio din Milano (It.); Biserica All Saints din Brixworth (Angl.); Biserica San Julián de los Prados din Oviedo şi San Miguel de Lillo (Sp.)

5-6. Arhitectura romanică; monumente ecleziastice

Studii de caz: Catedrala St. Peter din Trier (Germ.); Catedrala din Bamberg (Germ.); Abbaye aux Hommes din Caen (Fr.); Basilica di San Zeno din Verona (It.); Catedrala St. Peter din Worms (Germ.); Catedrala din Speyer (Germ.); Catedrala din Autun (Fr.); abaţia din Vezelay (Fr.); Basilica St. Sernin's din Touluse (Fr.); Catedrala Veche din Coimbra (Portug.); Catedrala (Duomo) din Pisa (It.); Catedrala din Durham (Angl.)

7. Arhitectura romanică; monumente laice

Studii de caz: castelele Loarre (Sp.), Almourol (Portug.), Norwich (Angl.), Ludlow (Angl.), Rochester (Angl.); Zamora, Spania – “oraşul-muzeu al artei romanice”

Bibliografie generală

Lucrări generale:

Curinschi-Vorona, Gh., Istoria universală a arhitecturii ilustrată, I-III, Bucureşti, 1976-1986.

Idem, Introducere în arhitectura comparată, Bucureşti, 1991.

Bednorz, Achim; Toman, Rolf, Romanesque. Architecture, Koln, 1997.

Barral i Altet, Xavier, The Romanesque. Towns, Cathedrals and Monasteries, Koln, 1998.

Debicki, Jacek. ş.a., Istoria artei. Pictură, sculptură, arhitectură, Bucureşti, 2000.

Vlăduţescu, Gh., Filosofia primelor secole creştine, Bucureşti, 1995.

Paul, Jacques, Biserica şi cultura în Occident, vol. I, Bucureşti, 1996.

Căzan, Florentina, Renaşterea carolingiană, in SAI, XXXV-XXXVI (1977).

Cornea, Andrei, Mentalităţi culturale şi forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800), Bucureşti, 1984.

Pacaut, Marcel; Rossiaud, Jacques, Epoca romanică, Bucureşti, 1982.

Focillon, Henri, Arta Occidentului, Bucureşti, 1974.

Duby, Georges, Arta şi societatea. 980-1420, vol. I, II, Bucureşti, 1987.

Faure, Elie, Istoria artei. Arta medievală, Bucureşti, 1988.

Resurse pe web:

- Arhitectura medievală din Franţa:

http://images.library.pitt.edu/cgi-bin/i/image/image-idx?c=vezelay&page=index

- Arhitectura romanică din Spania:

http://www.turismo-prerromanico.es/

http://www.romanicozamorano.com/

- Arhitectura romanică din Franţa:

http://www.bc.edu/bc_org/avp/cas/fnart/arch/romanesque_arch.html

- Arhitectura medievală din Anglia: http://www.medievalarchitecture.net/

- Carcassonne, vizita virtuală a unui oraş: http://www.carcassonne.culture.fr/

- Catedrala romanică din Vezelay:

http://images.library.pitt.edu/cgi-bin/i/image/image-idx?c=vezelay&page=index

- Catedrala romanică din Autun:

http://vrcoll.fa.pitt.edu/medart/image/France/autun/autun-main.html

- Castele din Anglia: http://www.castles-abbeys.co.uk/ si http://www.castles-of-britain.com/castleg.htm

- Castele din Franţa: http://www.casteland.com/puk/castle/index.htm

- Castele din Toscana: http://www.castellitoscani.com/

Model de fisa pentru monument.

Vezi:

http://www.youtube.com/view_play_list?p=45CF3457C52CBC6A

http://www.youtube.com/view_play_list?p=8C68BC230037DA61

Institutii urbane Europa master

2009-02-21T01:34:00.000-08:00

Adunări de stări si instituţii politice urbane in
Europa medievală şi pre-modernă

-curs master-

Tematică

1. Introducere: izvoare, epocă

2. Geneza urbană în Europa Occidentală.

3. Geneza urbană în Europa Centrală.

4-5. Geneza urbană în Ţările Române

6. Terminologie urbană

7. Topografie urbană

8. Comunităţile urbane şi structurile lor.

9-10. Autonomia şi limitele sale

11. Adunări de stări urbane

12. Schimbări pre-moderne

13. Discuţii

14. Concluzii

Model de fisa pentru oras.

Bibliografie

Referinţe interne:

- Stoicescu, Nicolae, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din România. I. Ţara Românească (Muntenia, Oltenia şi Dobrogea), vol. I-II, Bucureşti, 1970.

- Idem, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din România. Moldova, Bucureşti, 1974.

- Idem, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1961.

Izvoare

- Antonovici, Ioan, Documente bârlădene, vol. I-V, Bârlad, 1911-1912.

- Bogdan, Ioan, Documente privitoare la relaţiile Ţării Româneşti cu Braşovul şi Ţara Ungurească în secolele XV – XVI, vol. I (1413-1508), Bucureşti, 1905.

- Idem, Documente şi regeste privitoare la relaţiile Ţării Româneşti cu Braşovul şi Ungaria în secolele XV – XVI, Bucureşti, 1902.

- Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, trad. de Gh. Guţu, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1973.

- Călători străini despre ţările române, vol. I-IX, Bucureşti, 1968-1997.

- del Chiaro Fiorentino, Anton-Maria, Revoluţiile Valachiei, Iaşi, 2005.

- Din tezaurul documentar sucevean, Bucureşti, 1983.

- Documenta Romaniae Historica, seria A, Moldova; seria B, Ţara Românească; seria C, Transilvania.

- Documente privind istoria oraşului Bucureşti, ed. de Florian Georgescu, Paul I. Cernovodeanu, Ioana Cristache Panait, Bucureşti, Muzeul de Istorie a Oraşului Bucureşti, 1960.

- Documente privitoare la istoria oraşului Iaşi, vol. I-VII, ed. de Ioan Caproşu, Iaşi, 1999-2005.

- Dragomir, Silviu, Documente nouă privitoare la relaţiile Ţării Româneşti cu Sibiul în secolul XV şi XVI, Bucureşti, 1927.

- Evreii din România în texte istoriografice, Bucureşti, 2002.

- Giurescu, Constantin C., Harta stolnicului Constantin Cantacuzino. O descriere a Munteniei la 1700, în RIR, XIII (1943).

- Giurescu, Dinu C., Anatefterul. Condica de porunci a visteriei lui Constantin Brâncoveanu, în SMIM, V (1962).

- Iorga, N., Scrisori de negustori, Bucureşti, 1925.

- Idem, Scrisori şi zapise de meşteri români, Bucureşti, 1926.

- Izvoare şi mărturii referitoare la evreii din România, vol. I-II, ed. de Victor Eskenasy, Bucureşti, Editura Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, 1986-1988.

- Manolescu, Radu, Socotelile Braşovului, registrele vigesimale, vol. I-II, Brăila, 2005.

- Platon, Alexandru-Florin; Rădvan, Laurenţiu, De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare de istorie medievală (secolele V-XVI), Iaşi, Editura Polirom, 2005.

Lucrări generale

- Armbruster, Adolf, Dacoromano-Saxonica. Cronicari români despre saşi. Români în cronica săsească, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980.

- Beldiceanu, Nicoară, Recherche sur la ville ottomane au XVe siècle. Etudes et actes, Paris, Libraire D’Amérique et D’Orient, 1973.

- Berstein, S., Milza, P., Istoria Europei, vol. III, Iaşi, 1998.

- Brătianu, Gh. I., Recherches sur Vicina et Cetatea Albă, Bucureşti, 1935.

- Idem, Marea Neagră de la origini până la cucerirea otomană, ed. de Victor Spinei, Iaşi, Editura Polirom, 1999.

- Cantacuzino, Gh. I., Cetăţi medievale din Ţara Românească în secolele XIII-XVI, , Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2001.

- East-Central Europe in Transition. From the Fourteenth to the Seventeenth Century, ed. de Antoni Maczak, Henryk Samsonowicz and Peter Burke, Cambridge, Cambridge University Press, 1985.

- Engel, Pal, Regatul Sfântului Ştefan. Istoria Ungariei medievale, Cluj, 2007.

- Ennen, Edith, The Medieval Town, Amsterdam, North-Holland, 1979.

- Fisher, Jack C., Urban Analysis: A Case Study of Zagreb, Yugoslavia, în „Annals of the Association of American Geographers”, 53 (1963), nr. 3.

- Floareş, Dan, Fortificaţiile Ţării Moldovei din secolele XIV-XVII, Iaşi, 2005.

- Fügedi, Erik, Castle and Society in Medieval Hungary (1000-1437), Budapesta, Académiai Kiadó, 1986.

- Georgescu, Valentin Al., Bizanţul şi instituţiile româneşti până la mijlocul secolului al XVIII-lea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1980.

- Idem, Legislaţia urbană a Ţării Româneşti (1765-1782), Bucureşti, Editura Academiei, 1975.

- Giurescu, C.C., Târguri sau oraşe şi cetăţi moldovene din secolul al X-lea până la mijlocul secolului al XVI-lea, ed. a II-a, Bucuresti, Editura Enciclopedică, 1997.

- Guide international d'Histoire urbaine, ed. de Philippe Wolff, Paris, Éditions Klincksiek, 1977.

- Gutkind, E.A., Urban Development in East-Central Europe: Poland, Czechoslovakia and Hungary, vol. VII; Urban Development in Eastern Europe: Bulgaria, Romania and the U.S.S.R., vol. VIII, ed. de Gabriele Gutkind, New York, The Free Press, 1972.

- Hammond, Mason, The Emergence of Mediaeval Towns: Independence or Continuity? în „Harvard Studies in Classical Philology”, 78 (1974).

- Hensel, Witold, The origins of Western and Eastern Slav Towns în „World Archaeology”, vol. I (1969), nr. 1.

- Hodges, Richard, The Rebirth of Towns in the Early Middle Ages, în Richard Hodges, Brian Hobley, The Rebirth of Towns in the West. AD 700-1050, Londra, 1988.

- Hohenberg, Paul M., Hollen Less, Lynn, The Making of Urban Europe, 1000-1950, Cambridge, Harvard University Press, 1985.

- Johanek, Peter, Merchants, Markets and Towns, în The New Cambridge Medieval History, vol. III (c. 900 - c. 1024), ed. de Timothy Reuter, Cambridge, Cambridge University Press, 1999.

- Le Goff, Jacques, Civilizaţia Occidentului medieval, trad. de Maria Holban, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1970.

- Matei, Mircea D., Geneză şi evoluţie urbană în Moldova şi Ţara Românească până în secolul al XVII-lea, Iaşi, Editura Helios, 1997.

- Mumford, Lewis, The City in History, New York, 1961.

- Nicholas, David, The Growth of the Medieval City from Late Antiquity to the Early Fourteenth Century, Londra, Longman, 1997.

- Panaitescu, Petre P., Comunele medievale în Principatele Române, în Interpretări româneşti, ed. de Ştefan S. Gorovei and Maria-Magdalena Szekely, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1994.

- Pascu, Ştefan, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, ed. a II-a, Cluj, Editura Dacia, 1972; vol. II, Cluj-Napoca, 1979; vol. III, Cluj-Napoca, 1986.

- Pirenne, Henri, Oraşele evului mediu, trad. de Cristiana Macarovici, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2000.

- Rady, Martyn C., Medieval Buda: a Study of Municipal Government and Jurisdiction in the Kingdom of Hungary, New York, Columbia University Press, 1985.

- Rădvan, Laurenţiu, At Europe's Borders: Medieval Towns in the Romanian Principalities, transl. by Valentin Cîrdei, Boston, Leiden, Brill, 2010.

- idem, Oraşele din Ţara Românească până la sfârşitul secolului al XVI-lea, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 2004.

- Rusu, Adrian Andrei, Castelarea carpatică, Cluj, 2005.

- Stoob, Heinz, Die Mittelalterliche städtebildung im Karpatenborgen, în Die Mittelalterliche Städtebildung im Südöstlichen Europa, ed. de Heinz Stoob, Köln, Viena, Böhlau Verlag, 1977.

- „Studia Balcanica”, Sofia, III (1970), theme: La ville balkaniques, XV^e-XIX^e ss..

- Town in decline, AD 100-1600, ed. de T. R. Slater, Burlington, Ashgate, 2000.

- Urban Society of Eastern Europe, ed. de Bariša Krekic, Berkeley, University of California Press, 1987.

- Verhulst, Adriaan, The Origins of Towns in the Low Countries and the Pirenne Thesis (first part) în „Past and present”, 122 (1989).

- Weber, Max, The City, ed. de Dan Martindale, Gertrud Neuwirth, Glencoe, The Free Pres, 1958.

- Weczerka, Hugo, Die stellung der Rumänischen Stadt des Mittelalters im Europäischen Städtewesen, în Die Mittelalterliche Städtebildung im Südöstlichen Europa, ed. de Heinz Stoob, Köln, Viena, Böhlau Verlag, 1977.

Monografii

- Artimon, Alexandru, Bacău, reşedinţă voievodală, Bacău, 1996.

- idem, Civilizaţia medievală urbană din sud-vestul Moldovei în secolele XIV-XVI (centrele urbane Bacău-Târgu Trotuş-Adjud), Iaşi, Universitatea “Al. I. Cuza”, 1998.

- idem, Oraşul medieval Trotuş în secolele XIV-XVI. Geneză şi evoluţie, Bacău, Ed. Corgal Press, 2003.

- Bădărău, Dan, Caproşu Ioan, Iaşii vechilor zidiri (până la 1821), Iaşi, Editura Junimea, 1974.

- Berindei, Dan, Oraşul Bucureşti, reşedinţă şi capitală a Ţării Româneşti (1462-1862), Bucureşti, Societatea de Ştiinţe Istorice şi Filologice din România, 1963.

- Bogdan, N., A., Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială, ilustrată, ediţia a II-a, Iaşi, Tipografia Naţională, 1914.

- Caian, Dimitrie F., Istoricul oraşului Focşani, Focşani, 1906.

- Cândea, Ionel, Brăila, origini şi evoluţie până la jumătatea secolului al XVI-lea, Brăila, Editura Istros, 1995.

- Cheptea, Stelea, Un oraş medieval Hârlău, Iaşi, 2000.

- Codreanu, Theodor, Istoria Huşilor, Galaţi, Editura Porto Franco, 1995.

- Constantinescu, Nicolae, Curtea de Argeş (1200-1400). Asupra începuturilor Ţării Româneşti, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1984.

- Costăchescu, Vasile, Istoria oraşului Folticeni, Fălticeni, 1941.

- Cronica Cotnarilor, ed. de Gh. Ungureanu, 1971.

- Giurescu, C. C., Istoria Bucureştilor, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1979.

- Idem, Istoricul oraşului Brăila din cele mai vechi timpuri până astăzi, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968.

- Greceanu, Eugenia, Ansamblul medieval Piteşti, Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie, 1982.

- Idem, Ansamblul urban medieval Botoşani, Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie, 1981.

- Ionescu, Dimitrie Gh., Istoria oraşului Buzău din cele mai vechi timpuri până astăzi, Bucureşti, Editura Litera, 1979.

- Istoria Clujului, sub red. lui Ştefan Pascu, Cluj, 1974.

- Istoria oraşului Iaşi, coord. C. Cihodaru, vol.I, Iaşi, Editura Junimea, 1980.

- Istoria oraşului Roman (1392-1992), Societatea Culturală „Roman-600”, Roman, 1992.

- Luca, Gavril, Târgu-Neamt. Monografie, 2008.

- Lupu, Nicolae, Cetatea Sibiului, ed. a II-a, Bucureşti, Editura Meridiane, 1968.

- Matei, Mircea D., Civilizaţie urbană medievală românească. Contribuţii (Suceava până la mijlocul secolului al XVI-lea), Bucureşti, Editura Academiei, 1989.

- Idem, Emandi, Emil I., Cetatea de scaun şi curtea domnească din Suceava, Bucureşti, Editura Sport Turism, 1988.

- Neamţu, Vasile, Istoria oraşului medieval Baia (Civitas Moldaviensis), Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 1997.

- Paltânea, Paul, Istoria oraşului Galaţi de la origini până la 1918, vol. 1-2, Galaţi, Editura Porto Franco, 1994-1995.

- Răuţescu, Ioan, Câmpulung-Muscel. Monografie istorică, Câmpulung-Muscel, 1943.

- Sevastos, M., Monografia oraşului Ploeşti, Bucureşti, 1937.

- Simache, I. N., O străveche aşezare din regiunea Ploieşti: Târgşorul vechi, în Din activitatea muzeelor noastre. Studii, referate, dări de seamă, documente, I, Ploieşti, 1956.

- Ştefulescu, Alexandru, Istoria Târgu-Jiului, Târgu Jiu, 1906.

- Geneza oraşelor (surse pe web):

http://www.fordham.edu/halsall/sbook1j.html#The%20Rise%20of%20Towns

http://www.the-orb.net/textbooks/nelson/towns.html

- Studii de istorie urbană: http://www.the-orb.net/encyclop/culture/urban/urbindex.html

- Encyclopaedia Britannica: http://www.britannica.com/

- Enciclopedia ORB: http://www.the-orb.net/encyclo.html

- Istoria unor oraşe din Anglia: http://www.trytel.com/~tristan/towns/towns.html şi http://www.buildinghistory.org/Towns.htm

- Hărţile oraşelor: http://historic-cities.huji.ac.il/

- Carcassonne, vizita virtuală a unui oraş: http://www.carcassonne.culture.fr/

- Oraşele medievale, prezentări (Bruges, Florenţa, Veneţia, artă, religie):

http://www.owlnet.rice.edu/~arch343/

- Cronica florentină a lui Giovanni Villani:

http://www.fordham.edu/halsall/source/villani.html

- Tratatul privind guvernarea oraşului, 1330 (Bartolo of Sassoferrato):

http://www.fordham.edu/halsall/source/bartolus.html

- Tales from Froissart (conflicte urbane):

http://www.nipissingu.ca/department/history/muhlberger/froissart/urban.htm

Lucrari pt curs/seminar

2006-12-13T07:49:00.000-08:00

Lucrari necesare pentru curs si seminar.

Linkuri istoria medievală a românilor

2006-12-13T07:46:00.000-08:00

Biblioteca digitala a Romaniei: click aici
.
Patzinakia.ro (numeroase alte linkuri):
http://www.patzinakia.ro/patzinakiaLINKS.htm
Patzinakia.ro (cetăţi din ţările române si monumente)
http://www.patzinakia.ro/wallachiamediaevalis/
http://www.patzinakia.ro/index2.html [cauta Monumenta in lateral]

Baza de date Regesta Imperii (RI-Opac), ce contine si numeroase titluri de istorie romaneasa. Cautare dupa autori (ofera date extinse): http://ri-opac.adwmainz.de/index.php?target=personenindex.php; Cautare generala: http://ri-opac.adwmainz.de/
Site de genealogie interesant (pt tabele genealogice aveţi nevoie de Adobe-pdf):
http://www.ghyka.org/_ro/index_ro.htm
Alt site bun de genealogie (folositi motorul de cautare):
http://genealogy.euweb.cz/
Lista monumentelor istorice pe judeţe (aveţi nevoie de Adobe-pdf):
http://www.cultura.ro/Documents.aspx?ID=89
Institutul de Istorie Iasi:
http://www.academiaromana-is.ro/adxenopol/
Cristian Luca (personal page):
http://cristiluca.blogspot.com/
Studii vechi, volume de documente:

http://www.unibuc.ro/CLASSICA/

Linkuri istorie est şi central europeană

2006-12-13T07:44:00.000-08:00

Linkuri istorie est şi central europeană (inclusiv slavonă)

- Link dicţionare online limbi est şi central europene
http://www.library.yale.edu/slavic/language.html

- Resurse utile pentru spatiul est-european
http://www.library.illinois.edu/spx/webct/intro2.htm

- Dicţionar Old Slavonic - English
http://www.utexas.edu/cola/centers/lrc/eieol/ocsol-BF-X.html

Programa curs Europa medievala anul I

2006-12-02T08:01:00.000-08:00

Urmăriţi linkurile către materialele de istorie medievală universală de mai sus!

Europa medievală (sec. V-XVI). Societate, instituţii, mentalităţi colective
Curs şi seminar general (partea 1, curs/seminar)
– programa analitică –

Semestrul al II-lea, febr. – mai 2011, 42 ore curs, 42 ore seminar
Anul I, Istorie
Profesor. univ. dr. Alexandru-Florin Platon
Conf. univ. dr. Laurenţiu Rădvan
Conf. univ. dr. Bogdan-Petru Maleon

Obiectivele cursului şi ale seminarului: atât cursul, cât şi seminarul (a căror tematică se completează) oferă o privire de ansamblu asupra principalelor evenimente şi fenomene politice, ideologice, economice şi sociale, precum şi a celor mai importante tendinţe specifice evoluţiei societăţii din apusul Europei între secolele V-XVI. Analizează, de asemenea, particularităţile culturale şi mentale din aceeaşi arie geografică şi în acelaşi interval temporal.

Aici: forma completa a tematicii si bibliografiei

Pentru consultări, putem fi contactaţi la birou (A. F. Platon: decanat; L. Rădvan si B. Maleon: Catedra de Istorie Medievala, langa Afisierul Facultatii), sau la adresa afisata pe site.

Format pdf si la http://history.uaic.ro/studenti/licenta/programe/program/anulI/Europa_medievala__Bologna__2010.pdf (forma 2010)

Programa curs special: Structuri urbane (zi)

2006-12-01T02:30:00.000-08:00

PROGRAMA CURSULUI SPECIAL

Între Occident şi Orient.

Structurile urbane din spaţiul românesc de la începuturile medievale la tranziţia spre modernitate

(secolele XIV-XVIII)

conf. dr. Laurenţiu Rădvan

Curs şi seminar: anul III, Miercuri 8-11, sala II.5

I. Obiective academice:

Cursul pe care îl propunem urmăreşte să furnizeze o înţelegere critică atât a evoluţiei structurilor urbane în spaţiul românesc de la începuturi până în perioada modernă, cât şi crearea unei imagini istoriografice asupra vastei problematici a urbanismului. De asemenea, urmărim înţelegerea felului în care au fost implementate structurile urbane de către coloniştii germani şi maghiari, în special la sud şi est de Carpaţi, dar şi felul în care au fost acestea receptate de către populaţia locală. Dacă fenomenul urban în Transilvania este acceptat ca fiind unul în esenţă de influenţă germană, situaţia din Ţara Românească şi Moldova este departe de a fi pe deplin înţeleasă, motivele ţinând şi de politizarea istoriografiei din perioada comunistă. Astfel, oraşele din spaţiul exterior Carpaţilor au fost mult timp considerate ca fiind o creaţie locală, autohtonă; oraşele de aici s-ar fi dezvoltat datorită meşteşugurilor şi creşterii cerinţei de produse pe plan local. Au fost mai mult sau mai puţin neglijaţi următorii factori: factorul politic, reprezentat de autorităţile locale, care au favorizat dezvoltarea în preajma centrelor lor fortificate a unor locuri de comerţ, care le aduceau totodată venituri; factorul economic, cu accent pe comerţ, ce a reprezentat în această regiune motorul economiei urbane; factorul etnic, rolul coloniştilor străini, germani şi maghiari care, după ce s-au stabilit în Transilvania la chemarea regilor maghiari, au trecut şi la sud şi est de Carpaţi, fiind încurajaţi de domnii ţărilor române. Toate acestea au făcut ca în spaţiul românesc dezvoltarea urbană să urmeze modelul central-european şi nu modelul bizantin

II. Rezultatele predării:

a. studentul să fie capabil să folosească critic multitudinea de surse istorice pentru a înţelege evoluţia unui centru urban;
b. studentul să poată analiza comparatist fenomenul urban din regiunea în care se află, cu asemănările şi deosebirile pe care le prezintă faţă de alte regiuni;
c. dezvoltarea abilităţilor interdisciplinare ale studenţilor în aşa fel încât să poată realiza o lucrare scrisă în domeniu;
d. dezvoltarea gândirii independente şi stăpânirea de către studenţi a tehnicilor participării la o dezbatere ştiinţifică.

III. Evaluare:

Evaluarea studenţilor se va face pe parcurs, analizând calitatea intervenţiilor studenţilor în dezbaterile de la seminar; la final, fiecare student urmează să realizeze după toate regulile ştiinţifice o lucrare, al cărei subiect va fi ales la începutul semestrului (un studiu de caz; într-o primă formă, lucrarea va fi prezentată în timpul semestrului, urmând să ia o formă finală în urma discuţiilor cu conducătorul cursului).

IV. Metodologia predării:

Vom folosi mai multe metode, însă în special vom combina două:
1. prelegerea
2. discuţii în cadrul seminarului

În cele 14 săptămâni ale unui semestru, cursul va avea trei ore săptămânal; vor fi şapte prelegeri şi şapte seminarii. Fiecare prelegere se va referi la aspecte speciale ale temei cursului, în timp ce la seminar se va merge mai mult pe abordarea unor studii de caz, facilitând studenţilor înţelegerea mai bună a subiectelor. Tot la seminar, se va face şi analiza surselor istorice folositoare temelor propuse. Ca metode ştiinţifice în predarea şi explicarea evoluţiei fenomenului urban, de bază vor fi metoda comparată şi cea regresivă.

Cursul

Rezumatul prelegerilor

1. Introducere. Istoriografie, termeni cheie şi concepte (privilegiu, comună, consiliu orăşenesc, primar, ghildă/breaslă)

Primul curs va fi unul de introducere în problemele evoluţiei urbane din Europa. Se va face o prezentare a istoriografiei, cu accent pe principalele sinteze existente, pentru ca apoi studentul să se familiarizeze cu principalii termeni cheie (privilegiu, comună, ghildă, jude, cetăţean), precum şi cu conceptele specifice istoriei urbane (urbanizare, arhitectură, comunicaţii, autonomie). Se va face distincţie între aceşti termeni şi cei asemănători, folosiţi în antichitate.

2. Geneză urbană. Situaţia din Europa (accent pe ţările din jurul Principatelor Române)

Problema genezei urbane în Europa este foarte complexă şi dificil de înţeles datorită diferenţelor regionale. Se va explica felul cum comunităţile de orăşeni au dorit să se desprindă de sub protecţia seniorilor, urmărind obţinerea libertăţii juridice. Treptat, prin diferite mijloace ce au mers de la luptă la negociere, aceste comunităţi au obţinut libertăţile dorite, reunite sub formă de privilegii cuprinse în carte speciale date de seniori. Pentru a înţelege cum s-au dezvoltat oraşele medievale din Principatele Române, vom pune accent pe ţările din jur, în special pe Ungaria şi Serbia, de unde au fost preluate numeroase influenţe.

3. Geneză urbană. Situaţia locală (Transilvania, Ţara Românească şi Moldova)

De vreme ce cursul are ca principal obiect de interes situaţia urbană din ţările române, un curs aparte va fi consacrat începuturilor oraşelor din acest spaţiu. Vom aborda această chestiune din punct de vedere geografic şi cronologic. Primele centre urbane au apărut în Transilvania unde, prin intermediul coloniştilor saşi a fost adoptat modelul german (sec. XII-XIV); aceiaşi colonişti au trecut, cu acordul voievozilor locali, în secolele XIII-XIV în Ţara Românească şi Moldova, unde au extins acelaşi model de dezvoltare urbană. Pe baza izvoarelor istorice, scrise sau arheologice, vom analiza principalele căi de geneză urbană din acest spaţiu.

4. Comunităţile urbane (organizare internă şi reprezentare; patriciat şi săraci; economie; relaţiile cu puterea centrală)

Acest curs urmăreşte prezentarea modului în care s-au organizat comunităţile orăşeneşti, ce instituţii au adoptat. Baza noului fel de organizare a reprezentat privilegiul, act prin care puterea centrală ceda o parte din drepturile sale noilor comunităţi. Societatea orăşenească era stratificată, existând diferenţe între patriciat şi săraci din punct de vedere al accesului la funcţiile de conducere din oraşe, precum şi la pârghiile de control ale economiei. Spre deosebire de regiuni ca Flandra sau nordul Italiei, în Transilvania, Ţara Românească şi Moldova, comerţul a reprezentat baza economiei, negustorul fiind cel care asigura cele necesare atât celor din zona urbană, cât mai ales celor din spaţiul rural.

5. Topografia urbană şi percepţiile străinilor

Înfăţişarea oraşelor şi topografia acestora au variat mult de la o zonă la alta a Europei, însă întâlnim diferenţe chiar şi între cele trei Principate ce fac obiectul cursului. Dacă în Transilvania, coloniştii germani au imprimat un specific tipic german, la sud şi est de Carpaţi ei au reuşit doar parţial acest lucru şi numai pentru perioada de început a oraşelor. În timp, oraşele de aici devenind majoritar româneşti, crescând ponderea elementelor levantine, specificul acestor centre urbane a devenit unul tot mai oriental (cu apogeu în sec. XVIII). Planul regulat, cu piaţa centrală, a fost înlocuit cu o dispunere aparent haotică a caselor şi străzilor, păstrându-se însă aşezarea meşteşugarilor şi negustorilor pe cartiere în funcţie de meserii. Se va discuta şi despre dispunerea geografică a oraşelor.

6. Între Occident şi Orient (influenţe greceşti şi otomane în secolele XVII-XVIII)

Acest curs pune accent pe creşterea influenţei greco-otomane în special în oraşele din Ţara Românească şi Moldova, responsabili de această situaţie fiind negustorii şi meşteşugarii greci, albanezi, aromâni şi chiar turci. Aceştia au preluat treptat controlul anumitor oraşe, înlocuind vechiul patriciat de origine germană sau săsească. Unii dintre ei după ce s-au îmbogăţit din diverse afaceri, ce includ şi împrumutul cu camătă, au preferat să renunţe la statutul de orăşeni pentru a cumpăra pe cel de boier, mult mai privilegiat. Aceste tendinţe au avut drept consecinţe indirecte scăderea autonomiei oraşelor, comunităţile orăşeneşti trecând tot mai mult sub controlul puterii prinţului.

7. Schimbări pre-moderne (primele coduri urbane)

În Transilvania primele schimbări în organizarea oraşelor au loc după impunerea controlului habsburgic, fapt ce are drept consecinţe scăderea autonomiei unor oraşe vechi, dar şi dezvoltarea altora noi, probleme de urbanism începând să capete tot mai multă importanţă (îndreptarea străzilor, asigurarea apei potabile şi a igienei urbane). În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, aceste tendinţe de modernizare încep să se facă simţite şi în Moldova şi Ţara Românească, unde unii domni fanarioţi (Alexandru Ipsilanti) preiau coduri urbane de influenţă bizantină (1780) şi încearcă să le adapteze realităţilor româneşti, fără prea mult succes însă. Abia după adoptarea Regulamentelor Organice (1834), organizarea internă a oraşelor cunoaşte schimbări.

Rezumatul seminariilor

1. Târg sau oraş? Dezbatere privind terminologia urbană

Primul seminar se referă la problema terminologiei urbane, care este una foarte complexă (există particularităţi în funcţie de cancelarie şi de limba folosită de aceasta). În primele secole ale evului mediu timpuriu, s-a păstrat terminologia de origine romană: municipium, territorium, fiind folosit şi termenul de civitas pentru a desemna oraşele-reşedinţă episcopală. Ulterior, întâlnim în izvoare tot mai mulţi termeni care definesc stadiul de simplu loc de schimb al viitoarelor oraşe: oppidum, foro, sau pe cel de aşezare întărită: castellum şi burgus. Pe lângă aceşti termeni sunt folosiţi şi: urbs, suburbium şi portus, precum şi numeroase variante regionale: ciudad, cite, town, Stadt, villa, vároş, oraş, grad/gorod, miasto. Analiza terminologică se va face pe document.

2. Oraşe noi sau oraşe vechi? Dezbatere privind direcţiile genezei urbane

Majoritatea istoricilor care s-au ocupat de evoluţia oraşului din perioada medievală s-au confruntat cu câteva dileme, una din cele mai importante fiind cea a continuităţii oraşului medieval, dacă acesta a reprezentat sau nu o dezvoltare din oraşul antic. Studiind câteva studii de caz, se va evidenţia diversitatea fenomenului genezei urbane:

3. Oraşul medieval din spaţiul românesc. O răscruce între Occident şi Orient sau o periferie a Occidentului? Dezbatere

Oraşul medieval din spaţiul românesc reprezintă o adevărată punte de legătură între modelul urban central-european şi cel bizantin. Elementele de organizare instituţională au fost preluate din vest, în timp ce înfăţişarea era una asemănătoare cu cea din est. Analiza diferenţelor se va face pornind de la cartele de privilegii, pentru a se încheia cu mărturiile diverşilor călători care au traversat spaţiul românesc.

4. Cât de puternică a fost comunitatea urbană? Dezbatere

Pe baza cartelor de privilegii, dar şi a măruntelor acte emise de orăşeni vom iniţia o dezbatere pentru a identifica cât de puternică a fost comunitatea urbană medievală din oraşele din spaţiul românesc. Se va pune accent pe reprezentarea instituţională a orăşenilor (judeţul şi pârgarii participau la marile adunări ale ţării), dar şi pe relaţiile uneori tensionate dintre locuitorii centrelor urbane şi domnie (se va analiza cazul pedepsirii orăşenilor din Târgovişte de către Vlad Ţepeş).

5. Oraş şi sat în Principatele Române. Imagini

Spre deosebire de vestul şi centrul Europei, diferenţele dintre sat şi oraş nu erau atât de mari în spaţiul românesc (mai mari în Transilvania, mai mici în Ţara Românească şi Moldova); de altfel, multor călători străini, oraşul de aici li se înfăţişa ca un sat mai mare. Oraşul furniza satului produse meşteşugăreşti şi mărfuri aduse de la distanţă, în timp ce satul oferea produse agricole, astfel încât exista o interdependenţă între cele două zone. Mulţi orăşeni aveau terenuri agricole, mai ales vii, în zona rurală. Legătura era facilitată şi de lipsa zidurilor (nu şi în Transilvania).

6. Studiu de caz I: Transilvania (comparaţie).

Dezvoltarea oraşelor din Transilvania este mai apropiată de fenomenul similar din Ungaria, coloniştii germani veniţi aici imprimând un specific apropiat de cel din zonele de unde au venit. Pentru înţelegerea oraşelor de aici se vor cerceta, pe baza izvoarelor, câteva oraşe: Braşov, Sibiu, Sighişoara şi Cluj.

7. Studiu de caz II: Ţara Românească şi Moldova (comparaţie).

Situaţia oraşelor din Ţara Românească şi Moldova va fi analizată pe baza izvoarelor; vor fi cercetate oraşele: Târgovişte, Câmpulung, Argeş, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Baia şi Roman.

BIBLIOGRAFIE

Lucrări generale