PROGRAMA CURSULUI SPECIAL
Structurile urbane din spaţiul românesc de la începuturile medievale la tranziţia spre modernitate
(secolele XIV-XVIII)
conf. dr. Laurenţiu Rădvan
Curs şi seminar: anul III, Miercuri 8-11, sala II.5
I. Obiective academice:
Cursul pe care îl propunem urmăreşte să furnizeze o înţelegere critică atât a evoluţiei structurilor urbane în spaţiul românesc de la începuturi până în perioada modernă, cât şi crearea unei imagini istoriografice asupra vastei problematici a urbanismului. De asemenea, urmărim înţelegerea felului în care au fost implementate structurile urbane de către coloniştii germani şi maghiari, în special la sud şi est de Carpaţi, dar şi felul în care au fost acestea receptate de către populaţia locală. Dacă fenomenul urban în Transilvania este acceptat ca fiind unul în esenţă de influenţă germană, situaţia din Ţara Românească şi Moldova este departe de a fi pe deplin înţeleasă, motivele ţinând şi de politizarea istoriografiei din perioada comunistă. Astfel, oraşele din spaţiul exterior Carpaţilor au fost mult timp considerate ca fiind o creaţie locală, autohtonă; oraşele de aici s-ar fi dezvoltat datorită meşteşugurilor şi creşterii cerinţei de produse pe plan local. Au fost mai mult sau mai puţin neglijaţi următorii factori: factorul politic, reprezentat de autorităţile locale, care au favorizat dezvoltarea în preajma centrelor lor fortificate a unor locuri de comerţ, care le aduceau totodată venituri; factorul economic, cu accent pe comerţ, ce a reprezentat în această regiune motorul economiei urbane; factorul etnic, rolul coloniştilor străini, germani şi maghiari care, după ce s-au stabilit în Transilvania la chemarea regilor maghiari, au trecut şi la sud şi est de Carpaţi, fiind încurajaţi de domnii ţărilor române. Toate acestea au făcut ca în spaţiul românesc dezvoltarea urbană să urmeze modelul central-european şi nu modelul bizantin
II. Rezultatele predării:
a. studentul să fie capabil să folosească critic multitudinea de surse istorice pentru a înţelege evoluţia unui centru urban;
b. studentul să poată analiza comparatist fenomenul urban din regiunea în care se află, cu asemănările şi deosebirile pe care le prezintă faţă de alte regiuni;
c. dezvoltarea abilităţilor interdisciplinare ale studenţilor în aşa fel încât să poată realiza o lucrare scrisă în domeniu;
d. dezvoltarea gândirii independente şi stăpânirea de către studenţi a tehnicilor participării la o dezbatere ştiinţifică.
III. Evaluare:
Evaluarea studenţilor se va face pe parcurs, analizând calitatea intervenţiilor studenţilor în dezbaterile de la seminar; la final, fiecare student urmează să realizeze după toate regulile ştiinţifice o lucrare, al cărei subiect va fi ales la începutul semestrului (un studiu de caz; într-o primă formă, lucrarea va fi prezentată în timpul semestrului, urmând să ia o formă finală în urma discuţiilor cu conducătorul cursului).
IV. Metodologia predării:
Vom folosi mai multe metode, însă în special vom combina două:
1. prelegerea
2. discuţii în cadrul seminarului
În cele 14 săptămâni ale unui semestru, cursul va avea trei ore săptămânal; vor fi şapte prelegeri şi şapte seminarii. Fiecare prelegere se va referi la aspecte speciale ale temei cursului, în timp ce la seminar se va merge mai mult pe abordarea unor studii de caz, facilitând studenţilor înţelegerea mai bună a subiectelor. Tot la seminar, se va face şi analiza surselor istorice folositoare temelor propuse. Ca metode ştiinţifice în predarea şi explicarea evoluţiei fenomenului urban, de bază vor fi metoda comparată şi cea regresivă.
Cursul
Rezumatul prelegerilor
1. Introducere. Istoriografie, termeni cheie şi concepte (privilegiu, comună, consiliu orăşenesc, primar, ghildă/breaslă)
Primul curs va fi unul de introducere în problemele evoluţiei urbane din Europa. Se va face o prezentare a istoriografiei, cu accent pe principalele sinteze existente, pentru ca apoi studentul să se familiarizeze cu principalii termeni cheie (privilegiu, comună, ghildă, jude, cetăţean), precum şi cu conceptele specifice istoriei urbane (urbanizare, arhitectură, comunicaţii, autonomie). Se va face distincţie între aceşti termeni şi cei asemănători, folosiţi în antichitate.
2. Geneză urbană. Situaţia din Europa (accent pe ţările din jurul Principatelor Române)
Problema genezei urbane în Europa este foarte complexă şi dificil de înţeles datorită diferenţelor regionale. Se va explica felul cum comunităţile de orăşeni au dorit să se desprindă de sub protecţia seniorilor, urmărind obţinerea libertăţii juridice. Treptat, prin diferite mijloace ce au mers de la luptă la negociere, aceste comunităţi au obţinut libertăţile dorite, reunite sub formă de privilegii cuprinse în carte speciale date de seniori. Pentru a înţelege cum s-au dezvoltat oraşele medievale din Principatele Române, vom pune accent pe ţările din jur, în special pe Ungaria şi Serbia, de unde au fost preluate numeroase influenţe.
3. Geneză urbană. Situaţia locală (Transilvania, Ţara Românească şi Moldova)
De vreme ce cursul are ca principal obiect de interes situaţia urbană din ţările române, un curs aparte va fi consacrat începuturilor oraşelor din acest spaţiu. Vom aborda această chestiune din punct de vedere geografic şi cronologic. Primele centre urbane au apărut în Transilvania unde, prin intermediul coloniştilor saşi a fost adoptat modelul german (sec. XII-XIV); aceiaşi colonişti au trecut, cu acordul voievozilor locali, în secolele XIII-XIV în Ţara Românească şi Moldova, unde au extins acelaşi model de dezvoltare urbană. Pe baza izvoarelor istorice, scrise sau arheologice, vom analiza principalele căi de geneză urbană din acest spaţiu.
4. Comunităţile urbane (organizare internă şi reprezentare; patriciat şi săraci; economie; relaţiile cu puterea centrală)
Acest curs urmăreşte prezentarea modului în care s-au organizat comunităţile orăşeneşti, ce instituţii au adoptat. Baza noului fel de organizare a reprezentat privilegiul, act prin care puterea centrală ceda o parte din drepturile sale noilor comunităţi. Societatea orăşenească era stratificată, existând diferenţe între patriciat şi săraci din punct de vedere al accesului la funcţiile de conducere din oraşe, precum şi la pârghiile de control ale economiei. Spre deosebire de regiuni ca Flandra sau nordul Italiei, în Transilvania, Ţara Românească şi Moldova, comerţul a reprezentat baza economiei, negustorul fiind cel care asigura cele necesare atât celor din zona urbană, cât mai ales celor din spaţiul rural.
5. Topografia urbană şi percepţiile străinilor
Înfăţişarea oraşelor şi topografia acestora au variat mult de la o zonă la alta a Europei, însă întâlnim diferenţe chiar şi între cele trei Principate ce fac obiectul cursului. Dacă în Transilvania, coloniştii germani au imprimat un specific tipic german, la sud şi est de Carpaţi ei au reuşit doar parţial acest lucru şi numai pentru perioada de început a oraşelor. În timp, oraşele de aici devenind majoritar româneşti, crescând ponderea elementelor levantine, specificul acestor centre urbane a devenit unul tot mai oriental (cu apogeu în sec. XVIII). Planul regulat, cu piaţa centrală, a fost înlocuit cu o dispunere aparent haotică a caselor şi străzilor, păstrându-se însă aşezarea meşteşugarilor şi negustorilor pe cartiere în funcţie de meserii. Se va discuta şi despre dispunerea geografică a oraşelor.
6. Între Occident şi Orient (influenţe greceşti şi otomane în secolele XVII-XVIII)
Acest curs pune accent pe creşterea influenţei greco-otomane în special în oraşele din Ţara Românească şi Moldova, responsabili de această situaţie fiind negustorii şi meşteşugarii greci, albanezi, aromâni şi chiar turci. Aceştia au preluat treptat controlul anumitor oraşe, înlocuind vechiul patriciat de origine germană sau săsească. Unii dintre ei după ce s-au îmbogăţit din diverse afaceri, ce includ şi împrumutul cu camătă, au preferat să renunţe la statutul de orăşeni pentru a cumpăra pe cel de boier, mult mai privilegiat. Aceste tendinţe au avut drept consecinţe indirecte scăderea autonomiei oraşelor, comunităţile orăşeneşti trecând tot mai mult sub controlul puterii prinţului.
7. Schimbări pre-moderne (primele coduri urbane)
În Transilvania primele schimbări în organizarea oraşelor au loc după impunerea controlului habsburgic, fapt ce are drept consecinţe scăderea autonomiei unor oraşe vechi, dar şi dezvoltarea altora noi, probleme de urbanism începând să capete tot mai multă importanţă (îndreptarea străzilor, asigurarea apei potabile şi a igienei urbane). În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, aceste tendinţe de modernizare încep să se facă simţite şi în Moldova şi Ţara Românească, unde unii domni fanarioţi (Alexandru Ipsilanti) preiau coduri urbane de influenţă bizantină (1780) şi încearcă să le adapteze realităţilor româneşti, fără prea mult succes însă. Abia după adoptarea Regulamentelor Organice (1834), organizarea internă a oraşelor cunoaşte schimbări.
Rezumatul seminariilor
1. Târg sau oraş? Dezbatere privind terminologia urbană
Primul seminar se referă la problema terminologiei urbane, care este una foarte complexă (există particularităţi în funcţie de cancelarie şi de limba folosită de aceasta). În primele secole ale evului mediu timpuriu, s-a păstrat terminologia de origine romană: municipium, territorium, fiind folosit şi termenul de civitas pentru a desemna oraşele-reşedinţă episcopală. Ulterior, întâlnim în izvoare tot mai mulţi termeni care definesc stadiul de simplu loc de schimb al viitoarelor oraşe: oppidum, foro, sau pe cel de aşezare întărită: castellum şi burgus. Pe lângă aceşti termeni sunt folosiţi şi: urbs, suburbium şi portus, precum şi numeroase variante regionale: ciudad, cite, town, Stadt, villa, vároş, oraş, grad/gorod, miasto. Analiza terminologică se va face pe document.
2. Oraşe noi sau oraşe vechi? Dezbatere privind direcţiile genezei urbane
Majoritatea istoricilor care s-au ocupat de evoluţia oraşului din perioada medievală s-au confruntat cu câteva dileme, una din cele mai importante fiind cea a continuităţii oraşului medieval, dacă acesta a reprezentat sau nu o dezvoltare din oraşul antic. Studiind câteva studii de caz, se va evidenţia diversitatea fenomenului genezei urbane:
3. Oraşul medieval din spaţiul românesc. O răscruce între Occident şi Orient sau o periferie a Occidentului? Dezbatere
Oraşul medieval din spaţiul românesc reprezintă o adevărată punte de legătură între modelul urban central-european şi cel bizantin. Elementele de organizare instituţională au fost preluate din vest, în timp ce înfăţişarea era una asemănătoare cu cea din est. Analiza diferenţelor se va face pornind de la cartele de privilegii, pentru a se încheia cu mărturiile diverşilor călători care au traversat spaţiul românesc.
4. Cât de puternică a fost comunitatea urbană? Dezbatere
Pe baza cartelor de privilegii, dar şi a măruntelor acte emise de orăşeni vom iniţia o dezbatere pentru a identifica cât de puternică a fost comunitatea urbană medievală din oraşele din spaţiul românesc. Se va pune accent pe reprezentarea instituţională a orăşenilor (judeţul şi pârgarii participau la marile adunări ale ţării), dar şi pe relaţiile uneori tensionate dintre locuitorii centrelor urbane şi domnie (se va analiza cazul pedepsirii orăşenilor din Târgovişte de către Vlad Ţepeş).
5. Oraş şi sat în Principatele Române. Imagini
Spre deosebire de vestul şi centrul Europei, diferenţele dintre sat şi oraş nu erau atât de mari în spaţiul românesc (mai mari în Transilvania, mai mici în Ţara Românească şi Moldova); de altfel, multor călători străini, oraşul de aici li se înfăţişa ca un sat mai mare. Oraşul furniza satului produse meşteşugăreşti şi mărfuri aduse de la distanţă, în timp ce satul oferea produse agricole, astfel încât exista o interdependenţă între cele două zone. Mulţi orăşeni aveau terenuri agricole, mai ales vii, în zona rurală. Legătura era facilitată şi de lipsa zidurilor (nu şi în Transilvania).
6. Studiu de caz I: Transilvania (comparaţie).
Dezvoltarea oraşelor din Transilvania este mai apropiată de fenomenul similar din Ungaria, coloniştii germani veniţi aici imprimând un specific apropiat de cel din zonele de unde au venit. Pentru înţelegerea oraşelor de aici se vor cerceta, pe baza izvoarelor, câteva oraşe: Braşov, Sibiu, Sighişoara şi Cluj.
7. Studiu de caz II: Ţara Românească şi Moldova (comparaţie).
Situaţia oraşelor din Ţara Românească şi Moldova va fi analizată pe baza izvoarelor; vor fi cercetate oraşele: Târgovişte, Câmpulung, Argeş, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Baia şi Roman.
BIBLIOGRAFIE
Lucrări generale
- Armbruster, Adolf, Dacoromano-Saxonica. Cronicari români despre
saşi. Români în cronica săsească, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1980.
- Beldiceanu, Nicoară, Recherche
sur la ville ottomane au XVe siècle. Etudes et actes, Paris, Libraire D’Amérique
et D’Orient, 1973.
- Berstein, S., Milza, P., Istoria
Europei, vol. III, Iaşi, 1998.
- Brătianu, Gh. I., Recherches sur Vicina et Cetatea Albă,
Bucureşti, 1935.
- idem, Marea Neagră de la origini până la cucerirea otomană, ed. de Victor Spinei, Iaşi, Editura Polirom,
1999.
- Cantacuzino, Gh. I., Cetăţi
medievale din Ţara Românească în
secolele XIII-XVI, , Bucureşti, Editura Enciclopedică,
2001.
- East-Central Europe in
Transition. From the Fourteenth to the Seventeenth Century, ed. de Antoni
Maczak et al, Cambridge, Cambridge University Press, 1985. [copie la mine]
- Engel,
Pal, Regatul Sfântului Ştefan. Istoria Ungariei medievale, Cluj, 2007.
- Ennen, Edith, The Medieval Town, Amsterdam,
North-Holland, 1979. [copie la mine]
- Fisher, Jack C., Urban
Analysis: A Case Study of Zagreb, Yugoslavia, în „Annals of the Association
of American Geographers”, 53 (1963), nr. 3. [copie
la mine]
- Floareş, Dan, Fortificaţiile
Ţării Moldovei din secolele XIV-XVII, Iaşi, 2005.
- Fügedi, Erik, Castle and Society in Medieval Hungary
(1000-1437), Budapesta, Académiai Kiadó, 1986.
- Georgescu, Valentin Al., Bizanţul şi instituţiile româneşti până la
mijlocul secolului al XVIII-lea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1980.
- idem, Legislaţia urbană a
Ţării Româneşti (1765-1782), Bucureşti, Editura Academiei, 1975.
- Giurescu, C.C., Târguri sau oraşe şi
cetăţi moldovene din secolul al X-lea până la mijlocul
secolului al XVI-lea, ed. a II-a, Bucuresti, Editura
Enciclopedică, 1997.
- Guide international d'Histoire urbaine, ed. Philippe Wolff, Paris,
Klincksiek, 1977. [copie la mine]
- Gutkind, E.A., Urban Development in East-Central Europe:
Poland, Czechoslovakia and Hungary, vol. VII; Urban Development in
Eastern Europe: Bulgaria, Romania and the
U.S.S.R., vol. VIII, ed. de Gabriele Gutkind, New York, The Free
Press, 1972. [copie la mine]
- Hammond, Mason, The Emergence
of Mediaeval Towns: Independence or Continuity? în „Harvard Studies in
Classical Philology”, 78 (1974). [copie la mine]
- Hensel, Witold, The origins of Western and
Eastern Slav Towns în „World Archaeology”, vol. I (1969), nr. 1. [copie la mine]
- Hodges, Richard, The Rebirth
of Towns in the Early Middle Ages, în Richard Hodges, Brian Hobley, The
Rebirth of Towns in the West. AD 700-1050, Londra, 1988. [copie la mine]
- Hohenberg, Paul M., Hollen
Less, Lynn, The Making of Urban Europe,
1000-1950, Cambridge, Harvard University Press, 1985. [copie la mine]
- Johanek, Peter, Merchants, Markets and Towns, în The New Cambridge Medieval History, vol.
III (c. 900 - c. 1024), ed. de Timothy Reuter, Cambridge, Cambridge University
Press, 1999. [copie la mine]
- Le Goff, Jacques, Civilizaţia
Occidentului medieval, trad. de Maria Holban, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică, 1970.
- Matei, Mircea D., Geneză şi evoluţie urbană în Moldova şi Ţara Românească până în secolul
al XVII-lea, Iaşi, Editura Helios, 1997.
- Mumford, Lewis, The City in History, New
York, 1961. [copie la mine]
- Nicholas, David, The Growth of the Medieval City from Late Antiquity to the Early Fourteenth
Century, Londra, Longman, 1997. [copie la
mine]
- Panaitescu, Petre P., Comunele medievale în Principatele Române,
în Interpretări româneşti, ed. de
Ştefan S. Gorovei and Maria-Magdalena Szekely, Bucureşti, Editura
Enciclopedică, 1994.
- Pascu, Ştefan, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, ed. a
II-a, Cluj, Editura Dacia, 1972; vol. II, Cluj-Napoca, 1979; vol. III,
Cluj-Napoca, 1986.
- Pirenne, Henri, Oraşele evului mediu, trad. de Cristiana
Macarovici, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2000.
- Rady, Martyn C., Medieval Buda: a Study of Municipal
Government and Jurisdiction in the Kingdom of Hungary, New York, Columbia
University Press, 1985.
- Rădvan, Laurenţiu, At
Europe's Borders: Medieval Towns
in the Romanian Principalities, translated by Valentin Cîrdei,
Leiden, Boston, Brill, 2010.
- idem, Oraşele din Ţara
Românească până la sfârşitul secolului al XVI-lea, Iaşi, Editura
Universităţii „Al. I. Cuza”, 2004.
- idem, Orașele din țările române în evul mediu (sfârșitul sec.
al XIII-lea – începutul sec. al XVI-lea), Iași, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2011.
- Rusu, Adrian Andrei, Castelarea
carpatică, Cluj, 2005.
- Stoob, Heinz, Die Mittelalterliche
städtebildung im Karpatenborgen, în Die
Mittelalterliche Städtebildung im Südöstlichen Europa, ed. Heinz Stoob,
Köln, Böhlau Verlag, 1977. [copie la mine]
- „Studia Balcanica”, Sofia, III
(1970), theme: La ville balkaniques, XVe-XIXe ss..
[copie la mine]
- Town in decline, AD 100-1600,
ed. de T. R. Slater,
Burlington, Ashgate, 2000. [copie la mine]
- Urban Society of Eastern Europe, ed. de Bariša Krekic, Berkeley,
University of California Press, 1987. [copie la mine]
- Verhulst, Adriaan, The
Origins of Towns in the Low Countries and the Pirenne Thesis (first part)
în „Past and present”, 122 (1989). [copie la
mine]
- Weber, Max, The
City, ed. de Dan Martindale, Glencoe, The Free Pres, 1958. [copie la mine]
- Weczerka, Hugo, Die stellung der Rumänischen Stadt des Mittelalters im Europäischen
Städtewesen, în Die Mittelalterliche
Städtebildung im Südöstlichen Europa, ed. de Heinz Stoob, Köln, Viena,
Böhlau Verlag, 1977. [copie la mine]
Monografii
- Artimon, Alexandru, Bacău,
reşedinţă voievodală, Bacău, 1996.
- idem, Civilizaţia medievală
urbană din sud-vestul Moldovei în secolele XIV-XVI (centrele urbane Bacău-Târgu
Trotuş-Adjud), Iaşi, Universitatea “Al. I. Cuza”, 1998.
- idem, Oraşul medieval Trotuş
în secolele XIV-XVI. Geneză şi evoluţie, Bacău, Ed. Corgal Press, 2003.
- Bădărău, Dan, Caproşu Ioan, Iaşii vechilor
zidiri (până la 1821), Iaşi,
Editura Junimea, 1974 (ed. nouă, Iași, 2007).
- Berindei, Dan, Oraşul Bucureşti, reşedinţă şi capitală a
Ţării Româneşti (1462-1862), Bucureşti, Societatea de Ştiinţe Istorice şi
Filologice din România, 1963.
- Bogdan, N., A., Oraşul Iaşi. Monografie istorică şi socială, ilustrată, ediţia a II-a, Iaşi,
Tipografia Naţională, 1914.
- Caian, Dimitrie F., Istoricul oraşului
Focşani, Focşani, 1906.
- Cândea, Ionel, Brăila, origini şi evoluţie
până la jumătatea secolului al XVI-lea, Brăila, Editura Istros,
1995.
- Cheptea, Stelea, Un oraş medieval Hârlău,
Iaşi, 2000.
- Codreanu, Theodor, Istoria Huşilor,
Galaţi, Editura Porto Franco, 1995.
- Constantinescu, Nicolae, Curtea de Argeş (1200-1400). Asupra începuturilor Ţării Româneşti,
Bucureşti, Editura Academiei Române, 1984.
- Costăchescu, Vasile, Istoria
oraşului Folticeni, Fălticeni, 1941.
- Cronica Cotnarilor, ed. de Gh. Ungureanu,
1971.
- Giurescu, C. C., Istoria Bucureştilor, Bucureşti, Editura
Sport-Turism, 1979.
- idem, Istoricul oraşului Brăila din cele mai vechi
timpuri până astăzi, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968.
- Greceanu, Eugenia, Ansamblul medieval
Piteşti,
Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie, 1982.
- idem, Ansamblul urban medieval Botoşani,
Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie, 1981.
- Ionescu, Dimitrie Gh., Istoria oraşului Buzău
din cele mai vechi timpuri până astăzi, Bucureşti, Editura Litera, 1979.
- Istoria Clujului, sub red. lui Ştefan
Pascu, Cluj, 1974.
- Istoria
oraşului Iaşi, coord. C. Cihodaru, vol.I, Iaşi, Editura Junimea, 1980.
- Istoria oraşului Roman (1392-1992), Societatea Culturală
„Roman-600”, Roman, 1992.
- Luca, Gavril, Târgu Neamț. Monografie, Piatra Neamț,
Editura Constantin Matasă, 2008.
- Lupu, Nicolae, Cetatea Sibiului, ed. a II-a, Bucureşti,
Editura Meridiane, 1968.
- Matei, Mircea D., Civilizaţie urbană
medievală românească. Contribuţii (Suceava până la mijlocul secolului al XVI-lea),
Bucureşti, Editura Academiei, 1989.
- idem, Emandi, Emil I., Cetatea de scaun şi
curtea domnească din Suceava, Bucureşti, Editura Sport Turism, 1988.
- Neamţu, Vasile, Istoria oraşului medieval
Baia (Civitas Moldaviensis), Iaşi, Editura Universităţii
„Al. I. Cuza”, 1997.
- Paltânea, Paul, Istoria oraşului Galaţi de la
origini până la 1918, vol. 1-2, Galaţi, Editura Porto Franco, 1994-1995.
- Răuţescu, Ioan, Câmpulung-Muscel. Monografie istorică, Câmpulung-Muscel, 1943.
- Sevastos, M., Monografia oraşului Ploeşti,
Bucureşti, 1937.
- Simache, I. N., O străveche aşezare din regiunea Ploieşti: Târgşorul vechi, în
Din activitatea muzeelor noastre. Studii,
referate, dări de seamă, documente, I, Ploieşti, 1956.
- Ştefulescu, Alexandru, Istoria Târgu-Jiului, Târgu Jiu, 1906.
Izvoare
- Antonovici, Ioan, Documente
bârlădene, vol. I-V, Bârlad, 1911-1912.
- Bogdan, Ioan, Documente privitoare la relaţiile Ţării
Româneşti cu Braşovul şi Ţara Ungurească în secolele XV – XVI, vol. I
(1413-1508), Bucureşti, 1905.
- idem, Documente şi regeste privitoare la relaţiile Ţării Româneşti cu
Braşovul şi Ungaria în secolele XV – XVI, Bucureşti, 1902.
- Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, trad. de Gh. Guţu, Bucureşti, Editura
Academiei Române, 1973.
- Călători străini
despre ţările române, vol. I-IX, Bucureşti, 1968-1997.
- del Chiaro Fiorentino, Anton-Maria, Revoluţiile
Valachiei, Iaşi, 2005.
- Din tezaurul documentar sucevean,
Bucureşti, 1983.
- Documenta Romaniae Historica,
seria A, Moldova; seria B, Ţara Românească; seria C, Transilvania.
- Documente privind istoria
oraşului Bucureşti, ed. de Florian Georgescu, Paul I. Cernovodeanu, Ioana
Cristache Panait, Bucureşti, Muzeul de Istorie a Oraşului Bucureşti, 1960.
- Documente privitoare la
istoria oraşului Iaşi, vol. I-VII, ed. de Ioan Caproşu, Iaşi, 1999-2005.
- Dragomir, Silviu, Documente nouă privitoare la relaţiile Ţării
Româneşti cu Sibiul în secolul XV şi XVI, Bucureşti, 1927.
- Evreii din România în texte
istoriografice, Bucureşti, 2002.
- Giurescu, Constantin C., Harta stolnicului Constantin Cantacuzino. O descriere a Munteniei la
1700, în RIR, XIII (1943).
- Giurescu, Dinu C., Anatefterul.
Condica de porunci a visteriei lui Constantin Brâncoveanu, în SMIM,
V (1962).
- Iorga, N., Scrisori de negustori, Bucureşti, 1925.
- idem, Scrisori şi zapise de meşteri
români, Bucureşti, 1926.
- Izvoare şi mărturii referitoare la evreii din România, vol. I-II,
ed. de Victor Eskenasy, Bucureşti, Editura Federaţiei Comunităţilor Evreieşti
din România, 1986-1988.
- Manolescu, Radu, Socotelile
Braşovului, registrele vigesimale, vol. I-II, Brăila, 2005.
- Platon, Alexandru-Florin;
Rădvan, Laurenţiu, De la Cetatea lui Dumnezeu la Edictul din Nantes. Izvoare
de istorie medievală (secolele V-XVI), Iaşi, Editura Polirom, 2005.
Referinţe
- Stoicescu, Nicolae, Bibliografia
localităţilor şi monumentelor feudale din România. I. Ţara Românească
(Muntenia, Oltenia şi Dobrogea),
vol. I-II, Bucureşti, 1970.
- Idem, Repertoriul bibliografic
al localităţilor şi monumentelor
medievale din România. Moldova, Bucureşti, 1974.
- Idem, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti,
Bucureşti, Editura Academiei Române, 1961.